lectura de Știm deja de câțiva ani că nu există suficienți specialiști IT. Cum de încă mai reprezintă o problemă? De ce încă n-am reușit să diminuăm lipsa de specialiști? Oare nu ne străduim suficient?
Întrebarea de mai sus a fost adresată de o persoană din public la sesiunea de Q&A a unui webinar organizat săptămâna trecută de Asociația informaticienilor din Ungaria (IVSZ). Tema evenimentului a fost cercetarea de piață privind lipsa de informaticieni efectuată de asociație în 2020 și rezultatele sale.
Deși cercetarea s-a axat asupra Ungariei, am aflat că rezultatele ar putea fi valabile pentru o mare parte din UE, în timp ce provocările și soluțiile ar fi general valabile, cu doar câteva excepții – în special dacă ținem seama de mondializarea tot mai accentuată de pe piața competențelor de programare (și de lipsa aferentă). Am mai aflat și că întrebarea de mai sus ar fi cu siguranță justificată oriunde în lume.
Evident, fiecare are propriile explicații pentru penuria care tot capătă amploare, de exemplu digitalizarea în ritm exponențial a vieții și a profesiei în general probabil că este unul dintre principalele motive. Rezultatele preliminare ale studiului derulat de IVSZ explică și unele dintre cele mai neașteptate tendințe ce contribuie la acest fenomen, precum cazurile frecvente, dar cu puține șanse de reușită, în care un candidat la un post de programator este angajat în baza diplomei.
Dezbaterea din cadrul webinar-ului a scos, însă, la iveală o întreagă serie de motive, oferind o imagine completă și complexă a principalilor factori. Ni s-a părut deosebit de revelatoare și pertinentă această listă, așa că am decis să aprofundăm problema.
Să vedem, așadar: de ce crește în continuare deficitul de talent informatic, deși a stat în puterea noastră să găsim soluții, de câțiva ani încoace?
1. Digitalizare dincolo de IT
Nu doar companiile de tehnologie angajează talente informatice și nu doar posturile IT sunt ocupate de programatori la aceste companii. În departamentele responsabile în mod tradițional de business sunt create funcții digitale cu totul noi, iar în unitățile de business apar zi de zi departamente digitale cu totul noi, care necesită noi seturi de competențe mixte. La fel ca în cazul Analiștilor de Business Digital, a Managerilor de Marketing Digital și al Experților în Vânzări Digitale – toate sunt funcții noi, create în ultimii câțiva ani.
Nevoia stringentă de a ocupa aceste noi posturi foarte tehnologice și deficitul de candidați perfect potriviți de pe piața de talente IT duce uneori la compromisul de a angaja o persoană cu competențe total tehnice pe un post mai degrabă comercial, din afara departamentului de IT.
2. Digitalizarea provocată de COVID
După cum ne dăm seama cu toții, pandemia a accelerat și mai mult transformările digitale și așa rapide. Viața profesională și cea personală au trecut în online de pe o zi pe alta; ambițiile pe termen lung privind digitalizarea produselor și serviciilor, comunicarea, procesele și soluțiile s-au transformat brusc în priorități urgente.
Digitalizarea forțată a operațiunilor curente – operaționale, dealtfel – a consumat numeroase resurse și o parte din puținele competențe corespunzătoare din proiectele strategice de inovație digitală planificate anterior, ducând la accentuarea nevoii existente de resurse. Prin digitalizare înțelegem nu doar dezvoltare de software, ci și noi tipuri de funcții de implementare, mentenanță, suport și securitate informatică.
3. Prețurile în creștere
Dintre toți factorii de pe listă, acesta este cel mai mult corelat cu țara. Inflația a crescut în mod evident în Ungaria în ultimii ani, dar la nivel mondial s-a situat în limite stabile, iar în țări precum SUA chiar a scăzut.
În țările cu rată a inflației în creștere, prețurile mai mari determină și creșterea salariilor, astfel că devine tot mai costisitoare și mai dificilă asigurarea unor posturi și așa dintre cele mai bine plătite, cum sunt majoritatea funcțiilor din domeniul IT.
4. Finanțările mai mari
Politica de Coeziune a UE era menită să contribuie la „pregătirea Europei pentru era digitală”, în special prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – din care a fost finanțată și cercetarea amintită în introducerea de mai sus. Obiectivul era acela de „a spori accesul, gradul de utilizare și calitatea tehnologiilor informației și comunicării”. Fondurile se ridicau la aproximativ 20 de miliarde de euro în perioada 2014 – 2020, ajutând la dezvoltarea unor proiecte de inovare majore și la crearea a mii de locuri de muncă tehnologice – dintre care unele încă sunt neocupate.
Finanțarea pentru domeniul digital a crescut și datorită finanțării tot mai mari din capital de risc în 2020, în ciuda previziunilor anterioare și a economiei aflate în recesiune, parțial din cauza pandemiei.
5. Mobilitatea talentelor
Digitalizarea muncii în sine, accelerată de pandemie, precum și politicile UE au contribuit la globalizarea pieței talentelor. Pe de o parte, acest fapt a creat legături mai strânse între firme și talente dincolo de granițe și a deschis noi oportunități de ocupare a posturilor indiferent de spațiul geografic.
Dar, pe de altă parte, un efect a fost și deplasarea talentelor digitale locale (cel puțin virtual) către marile centre tehnologice din Europa și din lume, precum Marea Britanie și SUA, lăsând alte state aflate mai la începutul evoluției lor în sfera digitală într-o situație și mai nefavorabilă din perspectiva accesului la competențe tehnologice la mare căutare.
6. Angajarea pe baza diplomei
O altă tendință ce face ca locurile de muncă tehnologice să fie ocupate mai greu este că absolvenții de studii universitare sunt favorizați la angajarea în funcții de programatori.
Această practică nu doar că este contra-productivă, fiind un filtru suplimentar în cazul posturilor dificil de ocupat, dar nici nu este o garanție de calitate superioară, ci doar un tip de discriminare în favoarea unui segment mai redus, mai norocos și mai bogat din populație, după cum am mai amintit.
7. Nivel redus de diversitate
Vorbind de discriminare, una dintre cele mai mari provocări de pe piața talentelor tehnologice rămâne discriminarea pe motiv de rasă, sex și vârstă. Problema are doar în parte legătură cu subiectivitatea pozitivă în favoarea absolvenților de studii superioare.
Carierele tehnologice în general continuă să fie considerate masculine și limitate la funcțiile super inovatoare, care necesită, toate, energia și creativitatea unor tineri.
Deși jumătate din populația globului și din utilizatorii de produse informatice sunt femei, instrumentele și procesele digitale sunt concepute aproape exclusiv de bărbați – prin urmare li se adresează bărbaților. Și deși majoritatea funcțiilor tehnologice încă sunt cu sarcini repetitive, au arie de acoperire limitată și pot fi ocupate cu ușurință de oricine are competențe logice de bază, tot ne gândim la profesioniștii din IT ca și cum fiecare dintre ei ar trebui să fie extrem de creativ, un soi de magician digital făuritor de inovație – prin urmare, tânăr.
Desigur, au existat inițiative semnificative și reușite menite să reducă deficitul de talent din domeniul IT, precum diverse programe de învățământ pe teme de tehnologie.
Să nu uităm nici că, deși încă persistă această discrepanță dintre cerere și ofertă, nu trebuie s-o considerăm un deficit de talente, ci mai degrabă o oportunitate – după cum a subliniat unui dintre invitații de la webinar.
O oportunitate să ne ridicăm la nivelul provocării nu numai de a elimina discrepanța și de a îndeplini ambițiile de digitalizare ale companiilor, ci și de a le oferi o șansă oamenilor în căutarea unei noi cariere de viitor în tehnologie.
Codecool este un nume de referință ca școală de programare și agenție de identificare a experților IT, având campusuri și sedii în România, Ungaria și Polonia. Peste 1000 din absolvenții săi lucrează la mai mult de 200 de companii în toată Europa. Pe lângă servicii de angajare end-to-end extrem de rapide, oferim cursuri de specializare și de reconversie profesională și programe academice corporative complete, respectiv servicii de angajare, de introducere a noilor angajați în organizație și de formare tehnologică continuă pentru persoane juridice.
Suntem mândri să fim membrii Asociației Europene de Simulare Socială (ESSA), care ajută în mod activ la inovarea învățământului digital în Europa.